Textura în context peisagistic
Textura este proprietatea vizuală și în special tactilă pe o suprafață, așa cum senzațiile care produc structura caracteristică. Calitatea texturii se reflectă și în cea a structurii unei compoziții de plante. Se poate susține chiar că textura este la fel de importantă precum este culoarea florilor, scoarței sau a frunzișlui. Această combinație, nu constituie interes doar pentru ritmul și repetiția produsă, ci și pentru formele contrastante rezultate ca urmare a expunerii pe suprafețe diferite.
Textura se asociază cu imagini vizuale bogate, de cele mai mlte ori acest element compozițional este asociat cu proprietăți ale obiectelor, acesta este aplicat cu succes și în contextul peisagistic. De exemplu în bordurile joase, florile și foliajul speciilor vegetale crează un covor de contraste, de la unele fine, la une mai rugoase.
În alegerea plantelor, textura este una din prioritățile peisagiștilor, pentru selectarea plantelor din amenajare. Fără a ține cont de textură, se obține de cele mai multe ori un cadru destul de anost.
În general, textura este asociată cu suprafața unui corp. Delicatețea, asprimea sau rugozitatea sunt senzații care stimulează simțul. În grădinile senzoriale, pentru pesoanele cu dizabilități, aceasta constuitie un atu doarece pentru nevăzători este o modalitate de a intra în contact cu mediul ce îi înconjoară.
Trendul de astăzi se îndreaptă spre spațiile de mici dimensiuni. Drept urmare, plantele au un rol dublu: estetic și util. Textura foliajului crează peisaje dinamice, fiind mereu în antiteză cu senzația de static. Contrastul textural captivează ochiul uman, de așa manieră că ne atrage total spre grădină. Unele plante precum Stachys sunt foarte atrăgătoare sub acest aspect. Foliajul delicat crează necesitatea de apropiere și atingere, în așa fel că se contribuie la realizarea unei interacțiuni om-natură. Iar impedimentul de a nu atinge plantele este unul eronat, deoarece sentimentul atingerii este unul plăcut.
Astfel se contribuie la designul general al compoziției peisagistice. Foliajul curbat și mare este asociat cu sentimente dure, pe când frunzișul fin, este asemănat cu un sentiment de delicatețe și o oarecare aerisire în grădină. Hydrangea, Magnolia, Rhus typhina și Hosta cu frunze mari sunt puținele din multitudinea de exemplare de unde se poate alege, pentru a obține rezultate deosebite. Dar proprietățiile plantelor, nu se rezumă doar la atât, ba mai mult acesta pot reda cadre, spre exemplu Spiraea, Rosa sau plantele perene au proprietatea de a genera un cadru rustic.