Tag: gradina

Verdele este culoarea predominantă a frunzișului și vine într-o multitudine de nuanțe. Alte culori des întalnite sunt roșul, portocaliul, galbenul, argintiul, albăstruiul, purpuriul sau non culoarea alb. Fiecare are o semnificație aparte și induce o anumită stare de spirit. Se spune chiar că ar exista o terapie prin culoare, tocmai datorită efectului benefic asupra psihicului uman.

În afară de efectele culorilor de pe pereţi sau vestimentaţie, o mare importanţă o au culorile naturii, respectiv ale plantelor şi florilor din grădini şi parcuri, dar şi din spaţiile în care ne desfăşurăm activitatea, centre comerciale sau din propriile balcoane, terase sau locuinţe.

Organizarea grădinilor are în vedere o serie de criterii complexe date de forma şi dimensiunea terenului, destinaţia, mediul, clima etc., dar şi de efectele culorilor, plantelor şi florilor asupra psihicului.

Pentru a crea pete de culori vizibile, se pot aranja specii ornamentale de diferite culori în grupuri, deoarece au un efect mai puternic decât exemplarele solitare sau grupaje aleatorii. Asta nu înseamnă că grupurile heterogene de plante de culori diferite nu ar crea o atmosferă de optimism şi prospeţime.

Efecte deosebite pot fi obţinute prin contrastele cromatice realizate de alăturarea unor flori având culori complementare – flori galbene cu flori albastre sau mov, flori roşii cu flori albe etc. De exemplu, un strat de flori albe pe un fundal de plante cu frunze argintii sau verde închis crează un efect liniştitor. În lumină redusă culorile reci – albe, albastre, pastelate, verzi, tind să se piardă în fundal. Pe de altă parte şi lumina prea puternică poate estompa nuanţele pastelate.

În schimb, în orice grădină şi pe orice vreme, ies în evidenţă florile roşii, portocalii sau galbene, care crează o atmosferă dramatică. Fiind o culoare caldă, roşul florilor incită la acţiune şi creşte presiunea sanguină.

Florile galbene dau senzația de căldură, intimitate, satisfacţie, admiraţie şi înviorare. Sporesc atenţia şi predispun la comunicativitate. Pot avea influenţe bune în calmarea nevrozelor.

Prin alternarea florilor de culori calde cu flori de culori reci se poate obţine o senzaţie de perspectivă. Plantarea florilor cu culori reci în spatele grădinii crează senzaţia de adâncime, ceea ce poate face ca aceasta să pară mai mare. Florile albastre oferă linişte interioară şi generează o stare afectivă şi meditativă, îndemnând la calm şi reverie.

Ȋn exces însă, pot conduce la stări de nostalgie sau chiar depresii.

Prin straturi de culoare pot fi despărţite suprafeţe aflate în anumite rapoarte, sau pot fi evidenţiate diferite curbe sau alte forme geometrice. Evidenţierea unor forme geometrice se poate obţine şi prin plantarea şi modelarea arbuştilor şi gardului viu.

Verdele plantelor este relaxant şi dătător de speranţă. De aceea, se recomandă utilizarea foliajului plantelor, nu numai al florilor. Există plante cu frunze de diferite culori, de la roşu şi purpuriu la gri şi auriu. Alte plante îşi schimbă culoarea frunzelor în funcţie de anotimp sau stadiul în care se află. Toamna, frunzele plantelor perene îşi schimbă culoarea înainte de a se ofili. Şi de aceste efecte ar trebui să se ţină cont.

Indiferent de culoare într-o amenajare, prin cunoașterea principilor de bază a teoriei culorii se pot obține rezultate deosebite. Spre exemplu culorile calde folosite în lucrările de amenajări grădini fac un spațiu să emane energie și vitalitate, pe când cele reci îndeamnă la calm și relaxare.

Definirea fericirii s-a făcut în unele cazuri prin asocierea culorilor în viața de zi cu zi. O viață monotonă este clar una fără culoare, iar fericirea presupune o explozie de culoare. Arhitectul peisagist încearcă prin abordarea cromatică crearea unei stări de fericire în grădini, astfel fiind mai aproape de sentimentul primar.

Dispunerea culorilor pe frunze, uniform, variegat, marmorat sau discolor (fețele frunzei sunt colorate diferit), adaugă valoare estetică suplimentară plantelor. La majoritatea speciilor, în general la foioase, cromatica variază în funcție de sezon. Și la anumite rășinoase se poate observa o diferență de nuanță primăvara, dupa apariția creșterilor noi, spre exemplu în cazul molidului argintiu. Acesta își atinge maximul decorativ la apariția noilor lujeri și își pierde din intensitatea culorii pe parcursul anului când aceștia se maturizează. Intensitatea este afectată și de culorile amplasate în jur. Prea multe culori intense în acelasi grup de plante concurează și își pierd din valoarea estetică individuală.

Culoarea frunzelor din timpul verii reprezintă cel mai lung efect sezonier și tocmai de aceea este și cel mai important de avut în vedere în compoziția viitorului proiect de amenajări ale unei grădini sau amenajări de spații verzi.

Grupurile de plante trebuie aranjate în primul rând în funcție de acest efect și mai apoi dupa caracteristicile de culoare ale florilor, a cromaticii de toamnă, nuanțele fructelor și ale ramurilor.

Și în cazul florilor trebuie cunoscută nu numai epoca de înflorire ci și durata acesteia, pentru a crea grupuri de plante astfel încât înflorirea lor să fie eșalonată, creând un efect decorativ de lungă durată. Culoarea unei plante trebuie folosită în scopul atragerii atenției într-o anumită parte a amenajării. Folosirea prea multor culori diferite este de evitat pentru proiectele de amenajări de grădini și amenajari de spații verzi, tocmai pentru că distrage atenția de la zona din grădină pe care o vrem valorificată. În lucrările peisagistice este indicat să se aleagă o temă cromatică, în care să domine două sau trei culori, care se vor folosi în pete mari, nu punctual și întamplator.